Guvernul Bolojan cade după un vot istoric în Parlament

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, după ce marți, 5 mai, Parlamentul României a votat cu 281 de voturi pentru înlăturarea Executivului. Votul reprezintă unul dintre cele mai mari scoruri înregistrate într-o astfel de procedură parlamentară după 1989 și deschide o nouă perioadă de instabilitate politică într-un moment dificil pentru economia țării.

Moțiunea a fost inițiată de PSD, AUR și partidul PACE – Întâi România și a fost adoptată în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Parlamentarii PNL, USR și UDMR nu au participat la vot. După adoptarea moțiunii, Guvernul rămâne interimar pentru o perioadă limitată, până la formarea unui nou cabinet.

Criza politică vine pe fondul tensiunilor generate de măsurile economice promovate de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar și a inflexibilității premierului. Executivul adoptase în ultimele luni măsuri de austeritate și reforme fiscale menite să limiteze cheltuielile publice și să protejeze accesul României la fondurile europene.

Opoziția a acuzat însă Guvernul că politicile sale au afectat nivelul de trai și au amplificat nemulțumirile sociale. Susținătorii moțiunii au afirmat că Executivul și-a pierdut sprijinul politic și legitimitatea parlamentară.

„Guvernul a fost demis azi de Parlament. Nu e un moment fericit în nicio democrație. Este însă o decizie democratică a Parlamentului”, a declarat președintele Nicușor Dan după vot.

Șeful statului a exclus posibilitatea organizării unor alegeri anticipate și a anunțat că va începe consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Potrivit declarațiilor sale, obiectivul este formarea unui „guvern pro-occidental” care să asigure stabilitatea instituțională și continuarea angajamentelor europene ale României.

Instabilitatea politică este urmărită cu atenție și în exteriorul țării. Publicații internaționale precum Reuters, The Guardian, Le Monde și Financial Times au relatat despre căderea Guvernului și despre apropierea dintre PSD și AUR în cadrul votului parlamentar. Unele analize au descris situația drept un nou episod de turbulențe politice într-un context regional tensionat.

Economiștii avertizează că prelungirea negocierilor pentru formarea unui nou executiv ar putea afecta încrederea investitorilor și implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. România continuă să se confrunte cu unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană.

În paralel, scena politică internă rămâne fragmentată. PSD a transmis că este dispus să participe la negocieri pentru un nou executiv, însă relațiile dintre partidele pro-europene sunt tensionate după căderea Guvernului. USR a criticat colaborarea PSD cu AUR în cadrul moțiunii, iar liderii PNL au acuzat opoziția că a provocat deliberat o criză politică.

Evenimentele au loc într-o perioadă sensibilă pentru România, marcată de presiuni economice, dezbateri privind reforma justiției și preocupări de securitate generate de războiul din Ucraina. În ultimele zile, liderii NATO reuniți la București au discutat inclusiv despre consolidarea securității pe flancul estic al Alianței.

Negocierile pentru formarea unui nou cabinet sunt așteptate să înceapă în perioada imediat următoare. Până la desemnarea unui nou premier și obținerea unui vot de încredere în Parlament, Guvernul interimar va avea atribuții limitate.