Actualizat

Pe 28 februarie 2026, Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat o operațiune militară de amploare împotriva Republicii Islamice Iran, marcând una dintre cele mai grave escaladări ale tensiunilor din Orientul Mijlociu din ultimele decenii. Exploziile au fost raportate în capitala Teheran și în alte zone ale țării, iar autoritățile iraniene au denunțat atacul drept o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Conform declarațiilor oficiale ale forțelor armate israeliene, operațiunea – descrisă în surse ca fiind una dintre cele mai extinse raiduri aeriene din istoria armatei israeliene – a implicat lovirea a aproximativ 500 de ținte, inclusiv sisteme de rachete și facilități militare iraniene. Armata israeliană a menționat că peste 200 de avioane de luptă au participat la atacuri coordonate în diverse părți ale țării. În replică, Iranul a lansat rachete asupra bazelor americane și israeliene din întreaga regiune învecinată , iar autoritățile de la Teheran au declarat că ope...

România , Ucraina și Republica Moldova au semnat la Kiev un memorandum pentru înființarea unei Alianțe Cibernetice pentru Reziliență Regională, în cadrul unui forum internațional dedicat securității digitale. Documentul stabilește un cadru de cooperare trilaterală în domeniul prevenirii și combaterii atacurilor cibernetice, într-un context regional marcat de intensificarea amenințărilor informatice. Acordul a fost parafat în timpul Forumului Internațional privind Reziliența Cibernetică, desfășurat în capitala Ucrainei. Potrivit informațiilor publicate de presa română și internațională, inițiativa urmărește să consolideze schimbul de informații între autorități, coordonarea reacțiilor la incidente informatice și dezvoltarea unor mecanisme comune de protecție a infrastructurilor critice. Reprezentanții celor trei state au subliniat că mediul de securitate din regiune s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani, iar atacurile cibernetice au vizat atât instituții publice, cât și inf...

La sfârșitul lunii ianuarie 2026, mai multe publicații relatau o știre oarecum amuzantă: deputatului PNL Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara, i-a fost spartă o vilă care nu figura în lista sa de avere. Vila a fost spartă de hoți în localitatea Dumbrăvița (județul Timiș). Relatările precizează că furtul a avut loc „sâmbătă seara” și că parlamentarului i-a fost confirmată spargerea locuinței. Potrivit relatărilor, evenimentele fac parte dintr-o serie de spargeri în județul Timiș în aceeași perioadă, în urma cărora hoții au plecat cu bani și bunuri - estimările preliminare vehiculate în presă vorbesc despre aproape jumătate de milion de euro ca prejudiciu total, iar printre păgubiți s-ar număra manageri de spitale și persoane publice, pe lângă Pirtea. Poliția a deschis o anchetă pentru identificarea autorilor. Un punct central al dezbaterii din presă a fost faptul că vila din Dumbrăvița nu figurează în declarația de avere publicată pe site-ul Camerei Dep...

Mai jos puteți viziona întregul discurs ținut de Mark Carney, primul ministru al Canadei, la Davos, după care puteți citi traducerea lui în limba română. Discursul a primit la final aplauzele publicului. Mulțumesc foarte mult, Larry. Voi începe în franceză, apoi voi reveni la engleză. Se pare că în fiecare zi suntem reamintiți că trăim într-o epocă a rivalității marilor puteri – că ordinea bazată pe reguli se estompează, că puternicii pot face ce pot, iar cei slabi trebuie să sufere ce trebuie. Și această aforism a lui Tucidide este prezentată ca inevitabilă, ca și cum logica naturală a relațiilor internaționale își reafirmă supremația. Și în fața acestei logici, există o tendință puternică a țărilor de a se alinia, de a se acomoda, pentru a evita problemele, de a spera că supunerea va cumpăra siguranță. Ei bine, nu va cumpăra. Deci, care sunt opțiunile noastre? În 1978, disidentul ceh Václav Havel, mai târziu președinte, a scris un eseu intitulat "Puterea celor neputincioși"...

În discursul său de la Davos, Donald Trump a prezentat un bilanț extrem de pozitiv al primului an de mandat, caracterizând transformarea economică a SUA drept „cea mai rapidă și dramatică revenire economică din istoria țării”. A declarat că, după un an de la inaugurare, economia americană înregistrează o creștere explozivă (5,4% în trimestrul IV), inflație redusă (1,6% pe trei luni), 52 de recorduri consecutive ale pieței bursiere și o creștere a valorii conturilor de pensii cu 9 trilioane de dolari. Trump a contrastat aceste rezultate cu perioada Biden, pe care a descris-o ca fiind marcată de „coșmarul stagflației” (creștere scăzută și inflație ridicată), granițe deschise periculoase și politici energetice eșuate. A anunțat că, în timp ce administrația Biden a atras sub 1 trilion de dolari investiții în patru ani, SUA a obținut angajamente de 18 trilioane de dolari (cu potențial de a ajunge la 20 trilioane) în doar un an. Printre măsurile prezentate ca factori ai succesului economic s...